Biserica reformată din Gacsály

Numele satului Gacsály apare în formă scrisă prima dată în documente din anul 1263. Denumirea are originea într-un nume personal german – Gottschall – însemnând „slujitorul lui Dumnezeu”. Satul aparţinea familiei Gacsályi, descendentă din neamul Gutkeled. Biserica din Gacsály apare în evidențele de dijmă papală din 1332 – 1336/1337 ca fiind aparţinătoare de protopopiatul Ugocei. Una dintre cele mai importante şi mai timpurii familii de ctitori de biserici în zonă a fost neamul Gutkeled. Cele mai importante domenii ale acestui neam se aflau în zona Nyírség. Dintre bisericile ctitorite de ei cea mai importantă este fosta mănăstire din Sárvár, închinată Sfântului Petru. Mănăstirea în stil romanic a neamului Gutkeled, a fost construită în Pădurea Gút, lângă localitatea Nyíradony de astăzi, în secolul XIII, închinată Preafericitei Fecioare, căreia astăzi i se văd doar ruinele. Dintre bisericile ctitorite de neamul Gutkeled se remarcă cea reformată din Gacsály şi cea romano-catolică din Zajta, cele mai frumoase monumente ale zonei Erdőhát.

 

O caracteristică a bisericii este apariţia vizibilă a mai multor perioade de edificare ale acesteia. Perioada primei construcţii este începutul secolului XIV, perioadă din care s-a păstrat doar turnul şi partea nordică a peretelui vestic. Turnul are şase nivele, primele trei dintre ele, sub cornişa principală, au secţiunea pătrată, iar cele superioare au secţiunea octogonală. Portalul încheiat în arc frânt se deschide pe faţada vestică. Navei primei biserici a fost adosat un cor cu închidere dreaptă, iar colţurile navei şi ale corului erau întărite cu contraforturi de direcţie oblică.

 

În a doua jumătate a secolului XVI, în a doua perioadă de edificare a fost demolată construcţia veche, deja deteriorată, cu excepţia turnului şi a unei părţi din peretele vestic al navei. În locul lăcaşului vechi, în continuarea turnului a fost ridicată o biserică mai lungă şi mai lată decât cea iniţială. Alipit turnului vechi a fost construită o navă nouă, fiind continuată spre est cu un cor nou, separat de navă printr-un arc triumfal şi boltit în stil gotic. Colţurile corului şi cele vestice ale navei au fost întărite cu contraforturi. Peretelui nordic al corului a fost adosată o sacristie cu plan pătrat.

 

În 1717 localităţile judeţului, printre care Csengersima şi Gacsály, au fost prădate de trupe tătare. Biserica grav afectată a trebuit practic reconstruită, lucrare începută în 1734 şi terminată numai în 1759. Aceasta este cea de a treia perioadă de edificare a bisericii. Forma realizată în această perioadă a fost documentată de notiţele şi schiţele lui Flóris Rómer în 1864 şi de releveurile lui Ferenc Schulcz din 1868.

 

A patra perioadă de edificare s-a început în 1902 şi s-a continuat până la sfârşitul anului 1911. Amplele lucrări de renovare au fost efectuate de către Comitetul Naţional al Monumentelor condus de Gyula Forster, cu o finanţare de 2000 de coroane. Suma nu a fost una foarte mare, dar în condiţiile de atunci nu era un lucru obişnuit, ca renovarea unei biserici rurale, mai puţin importante să fie finanţată din surse naţionale. Biserica de astăzi păstrează forma căpătată după această renovare.

 

Cea mai recentă renovare a bisericii a avut loc între anii 2013 şi 2014. Din cauza reconstrucţiilor precedente relevarea amănuntelor arhitecturale medievale a fost posibilă doar limitat. Acoperişul nou realizat a fost aşezat pe cornişa pereţilor supraînălţaţi în vederea reconstituirii proporţiilor originale, medievale ale construcţiei. Au fost reînnoite turnul şi nava până la cele mai mici elemente. Biserica a primit o pardoseală de cărămidă nouă, coborâtă la nivelul original, medieval sub galeria vestică, iar în navă au fost marcate în stratul de cărămizi aliniamentele pereţilor din construcţiile precedente. Tencuiala interioară a pereţilor indică, la fel, perioadele de edificare. Pe peretele sudic a fost posibilă reconstrucţia ferestrei gotice din vest, iar în cor tabernacolul gotic târziu renovat apare ca o adevărată podoabă. Blocurile profilate medievale înzidite în poziţie secundară nu s-au putut păstra în formă descoperită, câteva astfel de pietre se pot vedea sub galerie.

 

Tavanul casetat original al bisericii se datează din 1759 şi a fost format iniţial din 172 de casete, dar din acestea astăzi se mai pot vedea numai 46 de casete. Da, ce se poate vedea azi la Gacsály este doar un fragment dintr-un tavan imens de odinioară. Cu cele 172 de casete a fost cel mai mare astfel de tavan din zonă, cu dimensiunile sale întrece mult tavanele de aceeaşi perioadă din Csenger, Csengersima şi Gyügye. Faptul că s-a păstrat măcar atât din tavanul de lemn original se poate mulţumi protecţiei patrimoniului de la începutul secolului XX. Restaurarea din perioada 1902-1911 a reuşit să păstreze această parte din tavanul original. Motivele ornamentale ale casetelor păstrează stilul renaşterii italiene, fiind astfel asemănător cu tavanul casetat din Teceu (din Transcarpatia) dar mai ales cu cel din Sonkád. În cadrul restaurării de la începutul secolului XX casetele păstrate au fost încorporate în noul tavan de lemn. Biserica de azi se prezintă cu un tavan de lemn refăcut ce încorporează casetele pictate de odinioară, ce aşteaptă încă restaurarea, evocând astfel amintirea tavanului casetat original.